Csillag inaktívCsillag inaktívCsillag inaktívCsillag inaktívCsillag inaktív

HATÁROZATOK

Olvasóink értékelése: 2 / 5

Csillag aktívCsillag aktívCsillag inaktívCsillag inaktívCsillag inaktív

 

1.SIMON ANDRAS                                          primar                                   

2.KONSZA ANDRAS EMIL                              -viceprimar-consilier local

3.BALO ERVIN                                               -consilier local            

4.DIMÉNY YOLTÁN                                        -consilier local            

5.GECSE CSABA ATILLA                              -consilier local            

6.GECSE LEVENTE                                      -consilier local            

7.KOMPORÁLY LEVENTE                              -consilier local            

8.OLA-MATE ISTVAN                                      -consilier local            

9.BOCSKOR ANA SUSANA                            -consilier local                        

10.NAGY GÁBOR                                            -consilier local            

11.OLÁH CSABA                                             -consilier local            

12.ÖRDÖG BÉLA                                            -consilier local            

13.SZALÁCS ZOLTÁN                                      -consilier local                        

14.SZÁSZ ENDRE                                           -consilier local                       

            

Csillag inaktívCsillag inaktívCsillag inaktívCsillag inaktívCsillag inaktív

Bacon község a Baróti-medence keleti részén, az ún. Baconi-medence zúgban fekszik. A községközponton, Nagybacon településen keresztül haladó Bacon vize földrajzi határt képez a tőle északra elterülő Dél-Hargita és a délkeleti határt képező Baróti-hegység között. Nagybacon 38 km-re van a megyeközponttól és 7 km-re Bárót városától.  A községhez tartozó települések: Szárazajta, Kisbacon, Magyarhermány  és Uzonkafürdő. Nagybacon és Szárazajta neve írásos formában a pápai tizedjegyzékben jelenik meg 1334-ben, illetve 1332-ben. Kisbacon és Magyarhermány 1566-ban. Uzonkafürdő aránylag fiatal település, első említéséről 1766-ból tudunk. 

A régészeti kutatások azt igazolják, hogy ezen a tájon sokkal régebb megtelepedett az ember, a vándornépek, majd a székelység. Sárazajtárói kőbalták kerültek napvilágra s a szájhagyomány szerint a letelepülő székelység építette a Baróti-hegység elődombján Kurtavárát. Falainak köveit elpusztították a századok. A Bárót vize völgyén haladt át a római út Alcsík vidékére. A török-tatárkori harcokra, Mária Terézia korabeli kegyetlen eseményekre emlékeztetnek a ma is élő olyan helynevek mint Metsze, Kinyír, Tatárvágás, Akasztófa dombja. A kis-baconi erdőben van az Istenkas nevű völgykatlan. Ez volt rejtekhelye a környékbelieknek a tatárjárás idején. A szomszédságában emelkedő magaslat neve Leshegy.

Innen leste egy őrszem a hadak mozgását. A község népessége a legutóbbi népszámláláskor 4501 fő volt, ennek 88,02 % magyar, 2,49 % román, 9,46 % roma. Egy személy vallotta magát német nemzetiségűnek. Bacon község gazdasága túlnyomórészt mezőgazdasági jellegű, de jelen van itt az ipari tevékenység is. Nagybaconban cserép és téglagyár működik, tejfeldolgozó és gatter. A falvakban erdőipar, fakitermelés, magán jellegű nagybani mezőgazdasági tevékenység és állattenyésztés folyik. Uzonkafürdőn, a nyári idényben, jelen van a fürdőgyógyászat. A természeti és emberkéz alkotta értékek képezik a turizmus alapjait. A község területén számos savanyúvíz forrás található.


Érdekesség a baconi Kincses-barlang, a kisbaconi Borvizes-tavas barlang, Bodvaj féldrágakövei, az opálok. Érdeklődésre tarhat számot a nagybaconi XV. századi református templom, a Kós Károly által tervezett református kultúrház és a hősök emlékműve. Ortodox temploma 1900-ból való. Ipari- és hadtörténeti emlék a Bodvaji vashámor, ahol Gábor Áron öntött ágyúkat az 1848-az szabadságharc idején. Kisbaconban látható a meseíró Benedek Elek (1859-1929) emlékháza, Szárazajtán az 1944 szeptemberi kegyetlen mészárlás emlékműve. Sepsiszentgyörgytől 27 km-re északnyugatra a Bacon-patak két partján fekszik. A falut körülvevő dombok és erdők gyönyörűek, a patakok a faluig kristálytiszták.

1334-ben Bachan néven említik először. A hagyomány szerint a falu eredetileg az Uzonka-patak melletti Faluhely nevű részen feküdt, a közeli Csókás-dombon még templomának helye is ismert. A falu két részből, a 

Bacon-patak déli partján fekvő és Háromszékhez tartozott Csinód, vagy Sepsibaconból és a patak északi partján fekvő és Udvarhelyszékhez tartozott Telegdibaconból egyesült 1877-ben. 1843-ban Sepsibacont nagy tűzvész pusztította. 1910-ben 2172 lakosából 2144 magyar, 24 román és 4 német volt. A trianoni békeszerződésig Háromszék vármegye Miklósvári járásához tartozott.

A Kisbacon felé eső dombháton épült református temploma eredetileg 1141-ben épült, a 14. század során gótikus stílusban átalakították, 1798-ban bővítették. Mai alakját az 1835. évi bővítés után nyerte el. Tornya középkori eredetű, rajta 1679-es évszám látható, felső részét 1863-ban építették. A legenda szerint Kis- és Nagybacon közösen akart templomot építeni, de nem tudták eldönteni, hogy hova épüljön a templom, mert mindkét falu magáénak szerette volna. Hosszas tanakodás után arra a következtetésre jutottak, hogy adnak egymásnak vendégségbe egy-egy kutyát, majd egy hét múlva szabadon engedik őket és ahol a két kutya találkozik, oda építik a templomot.

Igen ám, de míg a nagybaconiak jól tartották az ebet, a kisbaconiak nem adtak neki rendesen enni, ezért a nagybaconi kutya jobban sietett haza. Így esett, hogy a két kutya a domb Nagybaconhoz közelebb eső oldalán találkozott és ezért van a templom Nagybaconhoz közelebb. Ortodox temploma 1900-ban épült. Református kultúrházát 1927-ben Kós Károly tervezte. Polgármesteri hivatal előtti parkban láthatóak a két világháború hőseinek és a magyar honfoglalás millecentenáriumának emlékművei. A határában levő Kincses-barlang nevét a homokkőben található csillogó piritnek köszönheti. Határában több helyen is borvíz tör fel.

A községhez tartozik még Kisbacon (2,5 km), Szárazajta (6 km), Magyarhermány (6 km) és Uzonkafürdő (10 km). Történelmi székely-magyarok lakta települések Erdővidék északkeleti részén (Baróti-medence). Területén kiterjedt erdőségek húzódnak meg, ezekben számtalan ásványvízforrás van, altalajában pedig gyenge minőségű lignit. A községközpont Nagybaconban ma is működik a hagyományos cserépégetés, Magyarhermány pedig az egykori erdővidéki kőfaragás és fazakasság központja volt.

Látnivalók:

A nagybaconi református templom késő gótikus faragott kőemlékeivel és a református kultúrház, utóbbi Kós Károly tervei alapján épült (1929-30). Homlokfalán nagybaconi Nagy Vilmos (1884-1976) vezérezredes, hadtörténeti író emléktáblája áll.

A templomot körülvevő temetőben nyugszik Konsza Samu (1887-1971), a sepsiszentgyörgyi Székely Mikó Kollégium tanára, népköltészeti gyűjtő, a Háromszéki magyar népköltészet c. gyűjtemény szerkesztője (1957). Szárazajtán a tizenhárom székely vértanú bazaltoszlopokból kialakított emlékműve (1994). Az 1944. szeptember 26-án bevonuló Maniu-gárdisták a helyi iskola udvarán 13 magyar nemzetiségű személyt páratlan kegyetlenséggel kivégeztek. A kivégzés helyén emlékkopja áll. A restaurált bodvaji vashámor, ipari és hadtörténeti emlék a Fenyőspatak völgyében (9 km). Itt öntötte Gábor Áron első két ágyúját a háromszéki önvédelmi mozgalom számára.

A magyarhermányi Máthé János I-VIII. osztályos iskola, melyet emléktáblával jelölt meg a Magyarok Világszövetségének Erdélyi Társasága. Máthé János (1898-1986) falutudós, monográfiaszerző, a vasolvasztás és az ágyúöntés körülményeinek feltárója volt. Kuriózumok: Kurtavára Szárazajtán. A régészek által még nem kutatott erődítmény a helybeliek “rejtőzködő helye”. Az uzonkafürdői Pisztrangos borvízforrás mésztufa kúpja geológiai érdekesség. Környékén volt a XVIII. században az elpusztult Pisztrangosi feredő. Istenkas Kisbacon erdejében. Itt látható a Benedek Elekről elnevezett borvizes-tavas-barlang és Elek apó feredője. Utóbbi langyos ásványvizes medence, ahol a hagyomány szerint a meseíró megfürödött takarás közben. Vízimalom Kisbaconban.

A faluban ma is működő állapotban levő vízimalmot az idelátogatók kérésére beindítják, és készséggel elmagyarázzák a működését. Kakuk-hegy, a Dél-Hargita legmagasabb pontja (1558 m). Természetes életterében él itt a siketfajd, a Barót patakban pedig a pisztráng. A Paphomloka nevű hely ásványtani rezerváció, itt található a hematit féldrágakő. Népi neve kakukhegyi gyémánt. 

Csillag inaktívCsillag inaktívCsillag inaktívCsillag inaktívCsillag inaktív

The contact component provides a way to provide contact forms and information for your site or to create a complex directory that can be used for many different purposes. Help

Csillag inaktívCsillag inaktívCsillag inaktívCsillag inaktívCsillag inaktív

Bățanii Mari este reședința comunei Bățani de care aparțin următoarele sate: Bățanii Mici (2,5 km), Aita Seacă (6 km), Herculian (6 km) și Ozunca-Băi (10 km). Este situată în nord-estul Bazinului-Baraoltului. Pe teritoriul comunei se află numeroase izvoare de apă minerală și păduri seculare. În Bățanii Mari s-a păstrat dintre meșteșugurile populare tradiția confecționării și arderii țiglelor, iar Herculian a fost centrul olăritului și cioplirii în piatră din Bazinul-Baraoltului. 

În Bățanii Mici Casa memorială Benedek Elek a fost înființată în anul 1969 în casa în care a locuit publicistul și scriitorul Benedek Elek (1859-1926). Aici sunt expuse obiecte legate de viața și activitatea scriitorului, mobila, documente originale și fotocopii, exemplare din cărțile sale tipărite. La începutul lunii septembrie a fost dezvelită o statuie în mărime naturală a lui Benedek Elek care a fost amplasată într-un părculeţ amenajat în faţa şcolii generale din localitate, cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la naşterea scriitorului. Produsă în mod original, stând pe bancă, într-un gest de relaxare, statuia lui Benedek Elek este atracţia copiilor.

Atracții turistice:

Biserica reformată a localității Bățanii Mari a fost construită cândva între 1141 și mijlocul secolului XV, între anii 1797-1798 au efectuate lucrări de extindere, dar forma actuală i-a fost conferită în anul 1835. În Bățanii Mari există și o construcție proiectată de Kós Károly în anul 1927, care în prezent este folosită de parohia reformată ca și cămin cultural și bibliotecă.

Numele localității Aita Seacă apare prima data în documente scrise în anul 1316. Biserica reformată a fost construită între anii 1783-1790. În 1994 în centrul localității, în vecinătatea școlii a fost ridicat un monument format din 13 blocuri de granit în cinstea celor 13 victime executate de gardiștii lui Maniu în 1944. Din localitatea Bățanii Mici se poate ajunge la Bodvaj unde se află Furnalul Bodvaj (9 km). În timpul revoluției din 1848 aici au fost turnate primele două tunuri de război de către Gábor Áron.

​Au fost descoperite baltage şi unelte din piatră, iar despre secuii care s-au stabilit aici, aflăm prin transmitere orală că ei au construit cetatea Kurta de la poalele munţilor Baraolt, cetate distrusă de-a lungul secolelor. Vechiul drum roman care ducea către depresiunea Ciucului, a urmat cursul râului Baraolt. Unele denumiri topice din zonă, păstrează amintirea năvălirii tătarilor, turcilor şi a unor evenimente violente din timpul domniei împărătesei Măria Tereza, denumiri cum sunt Tăietură, Asasinare, Tăietura Tătarului, Dealul Spânzurătoarei. în pădurea din Băţanii Mici se află căldarea numită Stupul lui Dumnezeu.

Se spune că acest loc era ascunzătoarea localnicilor din timpul invaziei tătarilor. în vecinătate se află dealul numit „muntele de Veghe", de unde santinela putea urmări orice mişcare. Populaţia comunei conform ultimului recensământ este de 4501, iar structura etnică a acesteia se prezintă astfel: 2,49% români, 96,08% maghiari, 9,47% rromi, 0,02% germani.

Economia comunei este predominant agrară, constând în cultivarea terenurilor întinse şi creşterea animalelor (mai ales de către micii proprietari), dar într-o anumită măsură există şi activităţi industriale. Se fabrică ţiglă şi cărămidă şi se prelucrează lemnul, în Băţanii Mari existând gattere. Există şi o unitate de prelucrare a laptelui. în timpul verii, la Ozunca-Băi se face terapie balneară. Potenţialul natural şi uman stau la baza turismului din regiune. Numeroasele izvoare acidulate de pe teritoriul comunei, peştera „Kincses" din Băţani, peştera cu lacul de ape minerale din Băţanii Mici, opalele şi alte pietre semipreţioase din locul denumit „Bodvaj", reprezintă mari atracţii turistice. Printre monumentele de arhitectură ale comunei amintim biserica reformată din Băţanii Mari din secolul al XV-lea, casa de cultură reformată, proiectată de renumitul arhitect, Kós Károly şi monumentul eroilor.

Comuna are şi o biserică ortodoxă, construită în 1900. în timpul revoluţiei de la 1848, Gábor Áron turna tunurile în locul denumit Bodvaj, loc reprezentativ din punct de vedere istoric, militar şi industrial. Casa memorială a marelui povestitor, Benedek Elek (1859-1929), este situată în Băţanii Mici, iar în Aita Seacă se poate vizita monumentul ridicat în memoria victimelor măcelului din septembrie 1944.

Comuna Bățani se afla in partea de nord-vest a judetului Covasna, cu vecinatatile: la nord-vest cu comuna Brăduti, la vest cu orașul Baraolt, la sud-vest cu comuna Aita Mare, la sud cu Valea Crisului, la est cu comuna Malnas si la nord-est cu judetul Harghita. Resedinta comunei, localitatea Batanii Mari, se afla langa DJ nr. 122, care face legatura cu resedinta judetului - municipiul Sf. Gheorghe, care este la o distanta de 36 km, si cu orasul Baraolt care este la o distanta de 9 km.

  Resedinta comunei, localitatea Bățanii Mari, se afla la 530 m inaltime peste nivelul marii, localitatea Batanii Mici la 518 m inaltime de la nivelul marii, Herculian la 581 m de la nivelul marii, Aita Seaca la 522 m inaltime de la nivelul marii si Ozunca Bai la 620-640 m inaltime de la nivelul marii. Relieful localitatii: zona montana Resurse naturale: comuna este bogata in izvoare cu apa minerala. Scurt istoric: numele localitatii Batanii Mari apare prima data in documente scrise din anul 1334 pe numele BACHAN. In aceasta perioada, localitatea era impartita in doua localitati, partea dreapta a paraului numindu-se TELEGDI BACON, apartinand Odorheiului Secuiesc, iar partea stanga a paraului numindu-se SEPSI BACON, apartinand raionului TREI SCAUNE. Cele doua localitati au unit la data de 13.01.1877 Batanii Mari, apartinand raionului TREI SCAUNE. Biserica reformata a localitatii Batanii Mari a fost construita in anul 1141, iar in anii 1797-1798 au efectuat lucrari de extindere, urmand ca in anul 1835 sa primeasca forma actuala.

In localitatea Batanii Mari exista o constructie proiectata de Kos Karoly in anul 1927, care in prezent este folosita de parohia reformata ca si camin cultural si biblioteca. Tot in aceasta localitate, s-a nascut povestitorul Benedek Elek, existand casa memoriala Benedek Elek unde sunt expuse lucrarile lui.

Biserica reformata din Bățanii Mici a fost construita intre anii 1793-1795. Din localitatea Batanii Mici se poate ajunge la Bodvaj unde se afla Furnalul Bodvaj, acolo facandu-se in timpul revolutiei din 1848 primul tun de razboi de catre Gabor Aron. Numele localitatii Herculian apare scris in documente prima data in anul 1401. Biserica reformata a fost construita in anul 1776. Numele localitatii Aita Seaca apare prima data in documente scrisa din anul 1316. Biserica reformata a fost construita intre anii 1783-1790. Loacalitatea Ozunca Bai apare din timpul romanilor, numele localitatii fiind primit de la un ofiter roman AUSONIAS, baia functionand din anul 1927.

Csillag inaktívCsillag inaktívCsillag inaktívCsillag inaktívCsillag inaktív

Search

Language