BINE AȚI VENIT PE PAGINA COMUNEI NOASTRE!

 Reşedinţa comunei Băţani, Băţanii Mari, este situată în estul depresiunii Baraolt. Râul Baraolt, care traversează localitatea, reprezintă hotarul geografic dintre sudul Munţilor Harghita şi Munţii Baraoltului. Localitatea este situată la 38 km de reşedinţa judeţului şi la 7 km de oraşul Baraolt.

bacon_1.jpgbacon_2.jpgbacon_3.jpgbacon_4.jpgbacon_5.jpgbacon_6.jpgbacon_7.jpgemlekmu.jpgNAGYBACON - BATANII MARI_1.JPGNAGYBACON - BATANII MARI_4.JPGNAGYBACON - BATANII MARI_6.JPGNAGYBACON - BATANII MARI_7.JPG

Localităţile, cu care formează o unitate administrativă, sunt: Aita Seacă, Băţanii Mici, Herculian şi Ozunca-Băi. Băţanii Mari şi Aita Seacă sunt consemnate în decimalele papale din 1334, respectiv din 1332, Băţanii Mici şi Herculian sunt pomenite în 1566, Ozunca-Băi este o localitate tânără, amintită pentru prima oară în 1766. Arheologii au consemnat date despre prezenţa mai veche a omului în aceste regiuni. Aici s-au stabilit unele popoare migratoare şi secuii.

La Aita Seacă au fost descoperite baltage şi unelte din piatră, iar despre secuii care s-au stabilit aici, aflăm prin transmitere orală că ei au construit cetatea Kurta de la poalele munţilor Baraolt, cetate distrusă de-a lungul secolelor. Vechiul drum roman care ducea către depresiunea Ciucului, a urmat cursul râului Baraolt. Unele denumiri topice din zonă, păstrează amintirea năvălirii tătarilor, turcilor şi a unor evenimente violente din timpul domniei împărătesei Măria Tereza, denumiri cum sunt Tăietură, Asasinare, Tăietura Tătarului, Dealul Spânzurătoarei. în pădurea din Băţanii Mici se află căldarea numită Stupul lui Dumnezeu.

Se spune că acest loc era ascunzătoarea localnicilor din timpul invaziei tătarilor. în vecinătate se află dealul numit „muntele de Veghe", de unde santinela putea urmări orice mişcare. Populaţia comunei conform ultimului recensământ este de 4501, iar structura etnică a acesteia se prezintă astfel: 2,49% români, 96,08% maghiari, 9,47% rromi, 0,02% germani.

Economia comunei este predominant agrară, constând în cultivarea terenurilor întinse şi creşterea animalelor (mai ales de către micii proprietari), dar într-o anumită măsură există şi activităţi industriale. Se fabrică ţiglă şi cărămidă şi se prelucrează lemnul, în Băţanii Mari existând gattere. Există şi o unitate de prelucrare a laptelui. în timpul verii, la Ozunca-Băi se face terapie balneară. Potenţialul natural şi uman stau la baza turismului din regiune. Numeroasele izvoare acidulate de pe teritoriul comunei, peştera „Kincses" din Băţani, peştera cu lacul de ape minerale din Băţanii Mici, opalele şi alte pietre semipreţioase din locul denumit „Bodvaj", reprezintă mari atracţii turistice. Printre monumentele de arhitectură ale comunei amintim biserica reformată din Băţanii Mari din secolul al XV-lea, casa de cultură reformată, proiectată de renumitul arhitect, Kós Károly şi monumentul eroilor.

Comuna are şi o biserică ortodoxă, construită în 1900. în timpul revoluţiei de la 1848, Gábor Áron turna tunurile în locul denumit Bodvaj, loc reprezentativ din punct de vedere istoric, militar şi industrial. Casa memorială a marelui povestitor, Benedek Elek (1859-1929), este situată în Băţanii Mici, iar în Aita Seacă se poate vizita monumentul ridicat în memoria victimelor măcelului din septembrie 1944.

Comuna Bățani se afla in partea de nord-vest a judetului Covasna, cu vecinatatile: la nord-vest cu comuna Brăduti, la vest cu orașul Baraolt, la sud-vest cu comuna Aita Mare, la sud cu Valea Crisului, la est cu comuna Malnas si la nord-est cu judetul Harghita. Resedinta comunei, localitatea Batanii Mari, se afla langa DJ nr. 122, care face legatura cu resedinta judetului - municipiul Sf. Gheorghe, care este la o distanta de 36 km, si cu orasul Baraolt care este la o distanta de 9 km.

  Resedinta comunei, localitatea Bățanii Mari, se afla la 530 m inaltime peste nivelul marii, localitatea Batanii Mici la 518 m inaltime de la nivelul marii, Herculian la 581 m de la nivelul marii, Aita Seaca la 522 m inaltime de la nivelul marii si Ozunca Bai la 620-640 m inaltime de la nivelul marii. Relieful localitatii: zona montana Resurse naturale: comuna este bogata in izvoare cu apa minerala. Scurt istoric: numele localitatii Batanii Mari apare prima data in documente scrise din anul 1334 pe numele BACHAN. In aceasta perioada, localitatea era impartita in doua localitati, partea dreapta a paraului numindu-se TELEGDI BACON, apartinand Odorheiului Secuiesc, iar partea stanga a paraului numindu-se SEPSI BACON, apartinand raionului TREI SCAUNE. Cele doua localitati au unit la data de 13.01.1877 Batanii Mari, apartinand raionului TREI SCAUNE. Biserica reformata a localitatii Batanii Mari a fost construita in anul 1141, iar in anii 1797-1798 au efectuat lucrari de extindere, urmand ca in anul 1835 sa primeasca forma actuala.

In localitatea Batanii Mari exista o constructie proiectata de Kos Karoly in anul 1927, care in prezent este folosita de parohia reformata ca si camin cultural si biblioteca. Tot in aceasta localitate, s-a nascut povestitorul Benedek Elek, existand casa memoriala Benedek Elek unde sunt expuse lucrarile lui.

Biserica reformata din Bățanii Mici a fost construita intre anii 1793-1795. Din localitatea Batanii Mici se poate ajunge la Bodvaj unde se afla Furnalul Bodvaj, acolo facandu-se in timpul revolutiei din 1848 primul tun de razboi de catre Gabor Aron. Numele localitatii Herculian apare scris in documente prima data in anul 1401. Biserica reformata a fost construita in anul 1776. Numele localitatii Aita Seaca apare prima data in documente scrisa din anul 1316. Biserica reformata a fost construita intre anii 1783-1790. Loacalitatea Ozunca Bai apare din timpul romanilor, numele localitatii fiind primit de la un ofiter roman AUSONIAS, baia functionand din anul 1927.

​ 
Attachments:
Download this file (NAGYBACON-DVD2.doc)NAGYBACON-DVD2.doc[ ]2807 kB
Download this file (NAGYBACON-DVD.png.doc)NAGYBACON-DVD.png.doc[ ]2801 kB